Radiografia pulmonului (plamanului) la pisica
Toracele cuprinde anatomic radiografic mai multe compartimente: perete toracic, cavitatea pleurala, mediastinul, diafragma, cordul si vasele de sange, traheea si pulmonul (plamanul)in ansamblu. Fiecare patologie poate afecta un singur compartiment sau mai multe si cu punct de plecare din cel putini unul singur. Toate aceste aspecte se vor derula incepand cu acest numar al revistei si se vor aborda sumar, schematic in stransa concordanta cu imaginile radiografice astfel incat sa ajute medicul veterinar in identificarea si evaluarea cat mai usoara a unei presupuse patologii toracice.
Tehnica radiografica este de o importanta majora in aceasta evaluare, de ea depinzand strans diagnosticul radiografic. Astfel ideal este a se include in protocolul de rutina cele patru planuri, lateral stanga si dreapta, ventro-dorsal si dorso-ventral. Atunci cand din considerente materiale nu este posibil a se respecta acest protocol, este de preferat expunerea in doua proiectii, lateral dreapta sau stanga si ventr-dorsal sau dorso-ventral. Foarte important ca atunci cand se identifica o anormalitate sa se extinda protocolul cu expuneri speciale (exemplu: in caz de epansament toracic este greu de evaluat sectorul dorsal toracic astfel este indicata radiografia cu fascicol orizontal; prin gravitatie lichidul toracic coboara iar fascicolul de raze X trece prin partea superioara a toracelui fara sa mai fie ecranat – absorbit de lichid). Parametrii de lucru trebuiesc a fi in asa fel incat sa creeze o diferenta mare intre Kv si mA, de preferat Kv mari si mA mici (avantaj mare – timpul de expunere scade considerabil ajutand astfel la obtinerea de imagini fara artefacte de miscare iar contrastul imaginii este mai bun).
Se descriu cateva aspecte radiologice din cadrul afectiunilor cailor respiratorii inferioare cronice ale pisicilor – Astmul Bronsic = Bronsita alergica (patologie des intalnicta in practica veterinara). Inflamatia cailor aeriene conduce catre obstructia reversibila a coloanei de aer (obstructie functionala) si prin urmare la prinderea aerului in spatiul pulmonar. Obstructia este secundara combinatiei bronhoconstrictiei cu edemul bronsic si hipertrofia glandelor din submucoasa. Semnele clinice variaza de la tuse si ,,hârâit,, pana la sindrom sever de stres respirator. Patologia poate afecta pisicile cu orice varsta si orice rasa (Siamezele par sa fie mai predispuse). Raspunsul sever al peretilor bronsici (bronhoconstrictia) si obstructia lor reversibila duce catre reducerea diametrelor si cresterii rezistentei peretilor bronsici cu exprimare clinica uneori severa, acuta, supraacuta ce obliga medicul veterinar la o manipulare atenta a acestor pisici in contextul examinarii.
Bibliografia de specialitate caracterizeaza in foarte multe detalii etiologice aceasta afectiune insa nu au putut fi pe deplin dovedite. Cat priveste strict partea radiologica se estimeaza ca aproximativ jumatate din pisicile ce sufera de astm bronsic, initial nu au modificari radiologice neputand fi astfel corelate semnele clinice cu imaginile radiologice, insa la ulterioare controale in timp se pot descperi anormalitati pulmonare radiologice. Jumatate din procentul de pisici ramase, radiografic prezinta hiperinflatie pulmonara, radiotransparenta pulmonara (volum mai mare de aer din pulmon secundar hiperinflatiei). La cealalta jumatate se pot observa diverse tipare pulmonare anormale ce pot include, mici noduli fini, umbre liniare sau inelare, mici arii de consolidare pulmonara. In cazurile cronice severe colapsul pulmonar este atat de mare incat cordul se aliniaza langa peretele toracic.
Semne clasice prin radiografia pulmonara (plamanului) :
-producerea de mucus excesiv si acumularea in lumenul bronsic poate da impresia de noduli in aspectul pe sectiune transversala.
-obstructia marilor cai aeriene poate cauza infiltrat alveolar, consolidare sau atelectazie pulmonara.
-colaps al lobului medial drept pulmonar secundar stresului pulmonar cronic al cailor respiratorii inferioare
-hiperinflatia pulmonara – aplatizarea diafragmului si radiotransparenta pulmonara generalizata
-fracturi costale si in diferite stadii de vindecare secundar tusei
Radiografie pisica (pulmonara ) – Astm bronsic incipient. Model bronsic evident, aplatizare a diafragmului, hiperinflare pulmonara.
Radiografie pisica (pulmonara) – Astm bronsic moderat. Hiperinflatie pulmonara usoara, usoara aplatizare a diafragmului, model mixt bronho-interstitial evident, colaps al lobului medial drept pulmonar.
Radiografie pisica (pulmonara) – Astm bronsic sever. Hiperinflare pulmonara excesiva, atelectazie pulmonara stanga si alinierea cordului la peretele costal stang, fracturi costale secundare tusei cronice (fractura coasta 13 si fracturi consolidate coaste 12 si 11).
