Imagistica prin rezonanţa magnetică în patologia cerebrală la câine: procese inflamatorii

Procesele inflamatorii sau infecţioase care afectează sistemul nervos central pot fi de asemenea uşor de diagnosticat cât şi greu şi frustrant de diagnosticat pentru medicul radiolog. Unele exemple tipice ar fi: un pacient cu dureri mari prezintă suspiciunea de discospondilită sau un pacient cu dureri mari unde există suspiciunea clinică de meningoencefalită sau meningomielită.
Imaginea RM este puţin probabil să fie normală, doar dacă meningele şi nu creierul sau parenchimul spinal sunt afectate, deşi în unele cazuri s-a evidenţiat o creştere dramatică a intensităţii semnalului în imaginile preluate în secvenţele T1, după administrarea unui mediu de contrast paramagnetic, doar dacă meningele este puternic afectat. Tehnicile de suprimare, care permit computerului RM să obţină un alt set de imagini a regiunilor post contrast, pot fi folositoare în acest sens. De aceea o abordare mai practică şi mai importantă a acestor cazuri necesită tehnica de examinare prin RM ca metodă de elecţie, pentru a confirma suspiciunea clinică sau a o infirma, pentru a elimina orice alt diagnostic diferenţial al durerii şi pentru a determina dacă nu trebuie prelevat LCR (de exemplu în cazurile de instabilitate atlanto-axială, mici fracturi ale vertebrelor cervicale, cazuri cialis 20mg în care nu este necesară prelevare de LCR).

 

a) FLAIR sagital; b) FLAIR transversal; c) T2 transversal
Hiperintensităţi difuze, discret hipersemnal T2 (c) şi FLAIR (a,b), corticosubcorticale temporale anterioare bilaterale. Fără mase tumorale intracerebrale, fără colecţii hemorfagice intracerebrale, sistem ventricular de dimensiuni normale, simetric, situat pe linia mediană. Aspect RM compatibil cu posibile focare encefalitice temporale anterioare bilaterale

Deşi aceste două exemple corespund realităţii şi cazurilor clinice relativ obişnuite, este foarte important de înţeles ca sunt multe alte procese inflamatorii şi infecţioase care afectează sistemul nervos central şi care pot fi mult mai uşor diagnosticate prin RMN. În plus la patologiile deja menţionate RMN-ul este folosit şi pentru diagnosticarea următoarelor: unele cazuri de meningoencefalomielită granulomatoasă, encefalită necrozantă şi unele cazuri de encefalită infecţioasă, în special când este asociată cu o masă lezională focală (abces sau granulom fungic). Aplicând echivalentul semnelor radiografice se pot descrie sumar aspectele generale ale proceselor inflamatorii sau infecţioase (exceptând cazurile de discospondilită, meningită, infecţii dramatice ale urechii interne, abcese sau granuloame) ca fiind leziuni intraparenchimale multifocale cu margini mult mai puţin evidente decât cele de la tumori şi cu o intensitate generală descrisă sumar astfel: leziunile au tendinţa de a fi hiperintense faţă de parenchimul cerebral şi spinal în secvenţele T2 (T2 sau FLAIR) dar iso- spre uşor hipointense în gradientul echo şi în secvenţele T1, evidenţiind un tipar variabil al creşterii intensităţii după administrarea unui mediu de contrast paramagnetic.

 

a) FLAIR sagital; b) FLAIR transversal; c) T2 transversal

Examenul RM cerebral evidenţiază leziuni multifocale cortico-subcorticale hipersemnal T2 si FLAIR la nivelul lobilor frontali bilateral, fără efect de masă asupra sistemului ventricular. Leziunea multifocală şi bilaterală denotă cel mai probabil un proces inflamato-infecţios (proces encefalitic).

Diagnosticul de certitudine necesită examen histopatologic, deşi analiza completă a LCR, inclusiv alte teste adiţionale ca serologia sau PCR pentru toxoplasma şi neospora pentru identificarea condiţiei infecţioase ajută la stabilirea unui diagnostic de certitudine. Trebuie avut în vedere a nu se ajunge imediat la concluzia că un tipar multifocal este neapărat de natură inflamatorie sau infecţioasă, deoarece astfel de formaţiuni multifocale pot fi observate şi în cazul metastazelor şi leziunilor multiple, cu aspect general ca cel descris mai sus, observate în limfomul SNC.
Tipare mai puţin caracteristice pot fi observate în cazul encefalitei necrozante (Pug, Yorkshire terrier, Maltese, posibil Pekingese), meningoencefalomielitei granulomatoasă. Mai puţin frecvent se poate observa şi encefalita eozinofilică.
Zonele difuze de encefalită necrozantă au un semnal anormal (de obicei hiperintens în secvenţele T2, hipointens în T1 cu sau fără creşterea intensităţii semnalului) şi afectează substanţa albă a creierului anterior datorită prezenţei necrozei şi inflamaţiei care pot implica de asemene şi meningele.. La Yorkshire Terrier poate fi afectat şi trunchiul cerebral.
Se pot întâlni trei forme de meningoencefalomielită granulomatoasă: difuză, focală sau oculară. Intensitatea tiparului este asemănătoare celor de mai sus dar unele bibliografii menţionează că acea creştere a intensităţii contrastului este un element mai important datorită localizării perivasculare a formaţiunilor patologice la nivel histopatologic faptul că leziunile au tendinţa de a afecta substanţa albă. Se observă des că leziunile afectează trunchiul cerebral şi sunt imposibil de diferenţiat de neoplazii din punct de vedere imagistic.

 

a) T2 transversal; b) FLAIR sagital
Modificări difuze de semnal, hipersemnal T2 şi FLAIR la nivelul lobilor temporali bilateral, cu extensie spre lobii frontali. Leziune hipersemnal T2 şi FLAIR de 10 mm se evidenţiază şi la nivelul nucleilor bazali de partea dreaptă. Fără aspect de abcese constituite, sistem ventricular de dimensiuni normale, simetric, situat pe linia mediană. Aspectul RM sugerează cel mai probabil un proces inflamator infecţios (encefalită).